marți, 7 august 2012

CU ATA NEAGRA

Pretutindeni si de cand lumea, cea mai magica dintre culori a fost ROSU; pentru ca este culoarea vietii: a sangelui si a focului. Se gasea in oxizii de fier si se folosea in toate ritualurile, in diverse nuante de rosu-ocru. Culoarea rosie au folosit-o oamenii pentru a-si tatua pe piele desene care sa-i protejeze si sa le dea puteri speciale. Inca o mai fac: tatuajele tamporare cu henna se practica pe tot spatiul ce se suprapune pe lumea primilor agricultori: India, Persia, Arabia, Turcia, nordul Africii. Fac parte din ritualul de nunta dar nu numai. Pe la noi, miresele purtau altite cusute cu modele rosii, foarte fine. In India miresele se imbraca in rosu complet. In Rusia, pana acum cateva sute de ani, oamenii inca foloseau acelasi cuvant pentru "rosu" si "frumos".
NEGRU, NEGRU-BRUN a fost culoarea belsugului si a fertilitatii, pentru ca este culoarea pamantului roditor.
ALB a fost culoarea mortii, pentru ca este culoarea oaselor.
Mai apoi, prin anii 5000 ien, oamenii scrijeleau si apoi colorau in VERDE – ramura de brad; cu spicul in jos, in descrestere; si impodobeau astfel vasele funerare in speranta vietii vesnice.
Culoarea seninului, ALBASTRU, a devenit culoare de doliu, purtata pentru cei dragi plecati la Cer.

In nuante de rosu-ocru si negru-brun s-au imbracat cei din generatiile tinere, responsabili de continuitate, perpetuare, hrana. Purtau alb cei ce se apropiau de pragul de trecere; si razboinicii, aflati mereu in pericol de moarte.
GALBEN: in toate nuantele sale, chiar si ocru si portocaliu palid – s-a folosit pentru incretul iilor; aceasta este una din regulile stricte. Daca altita si raurile si decorul de pe piept si spate au acceptat si alte culori, intai ca accente; si au acceptat si alte motive, mai noi, care s-au adaugat semnelor vechi; incretul a ramas pe loc, ca si cum ar fi inghetat in timp, ca si cum nici o inovatie nu il poate atinge.
(si chiar nu inteleg de ce tocmai incretul)

Pana de curand, adica acum 150 – 200 de ani, femeile erau conservatoare in ceea ce priveste folosirea culorilor: negru, ros caramizin, ros de chinovar, galban de alamaie, galban naramiziu, albastru sau vinetiu sau verde – cele din urma in nuante deschise sau inchise, dar folosite doar ca accente. In culori bogate sunt brodate iile de sarbatoare. Daca se foloseste o singura culoare, aceea va fi negru sau rosu. Desenul cu negru, in mod special, prin linistea sa, garanteaza eleganta.

La inceput, ata si lana se colorau in casa, cu pigmenti vegetali si mai rar minerali. Culorile astfel obtinute erau foarte placute, potolite si rezistente in timp. Pentru colorare se foloseau anumite frunze, flori sau coaja unor plante, care trebuiau culese la un moment anume.
Galbenul se obtinea din drobita (genista tinctoria), flori culese in Iunie, pe vreme frumoasa. Ata se fierbea in apa strecurata in care se fiersesera florile. Pentru nuante mai inchise se folosea bors in loc de apa.
Galben naramiziu se obtinea de la frunzele salciilor (salix purpurea), cu adaos de coaja de alun.
Rosul se obtinea din frunzele si coaja paduretului sau din frunze si flori de sovarf (origanum vulgare). Pentru nuante mai intunecate, procedeul se repeta de mai multe ori.
Nuante vinete se obtineau fierband ata in zeama in care s-a dizolvat si fiert piatra acra sau vitriol de arama in acid salpetric, cu adaos de coaja de alun.
Negru se face din coaja proaspata a arinilor tineri, sau din fiertura de frunze si coaja de nuc.
Alte culori se pot obtine prin colorare succesiva: spre exemplu, verdele are nevoie de doua fierberi: in galben si in vanat. Liliachiu se fierbea in rosu si in vanat.

Din pacate, culorile disponibile acum in mercerii sunt cum nu se poate mai nepotrivite pentru cusaturile romanesti. Fiind produse in Ungaria, in India sau in China, ele au nuante mult prea aprinse si nu stau bine impreuna. Nici macar rosul lor nu este cum ar trebui.
M-am refugiat in negru.

3 comentarii:

  1. Draga Ioana,
    Referitor la culori: intr-adevar, multe din culorile disponibile in comert nu sint apropiate de cele traditionale. Din nefericire, asta se transpune in alterarea "traditionalului", iar femeia va coase cu ce are la indemina, nu cu ceea ce se obisnuia in trecut. Personal, cind vad cusaturi de factura noua, ma intreb daca culorile folosite in stergarul/ia respectiva sint traditionale sau nu. Mai mult, retetele de vopsit vegetal incep sa se uite si sa dispara. Putini sint cei ce tes, care prelucreaza fibrele, si mai putini sint cei ce culeg flori. Si atunci, ce ne facem? Am sa te rog frumos, daca ai sa consideri de interes si ai sa ai timp, sa pui pe blog, "spot"-uri de culoare cit mai apropiate de descrierile din blogul tau. De exemplu, eu nu stiu ce inseamna ros chinovar sau galben naramiziu.
    Personal, iti multumesc pentru dedicatia/devotamentul de care dai dovada: simt ca invat continuu. Cu admiratie,
    irina

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Buna seara, Irina, imi cer scuze ca raspund cu intarziere; am fost plecata din tara.
      cu siguranta va trebui sa scriu si despre culori: am gasit ceva carti, am fotografiat paginile dar n-am apucat sa le citesc. mai am niste poze facute la Muzeul de Etnografie din Chisinau, cu pete de culoare si plantele folosite pentru nuantele respective. stai linistita, retetele nu sunt pierdute. In plus, am gasit si retete folosite in Turcia si Caucaz, pentru colorarea lanii folosite la covoare. In mare, retetele folosite la noi sunt ca ale lor :)

      Ștergere
  2. Stima,admiratie si respect pentru munca pe care o faceti, avem nevoie de oameni ca d-voastra! In ceea ce privesc culorile nepotrivite- sunt de acord, dar mi-as permite sa adaug ca asa cum sunt pot servi in acest moment, important e transmiterea lor mai departe si am credinta ca incet-incet vom avea si posibilitatea de a cumpara fire mult mai potrivite scopuli.Urmarin indicatiile si explicatiile d-voastra am stiut pt prima oara in viata ca o ie e o filozofie sacra, drept urmare am inceput sa cos una incercand sa raman cat mai exact in traditie-mai putin culoarea-bineinteles! Mult succes si ganditi-va ca sunt multe femei si fete care avem nevoie de o trezire spirituala.


    RăspundețiȘtergere